Almuíña
Parroquia di Gondulfe (San Lourenzo)
Concello di Taboada
L'unicu di i cinque chì và senza articulu. È u concello cù a più forte densità di u cugnome in tutta a Galizia: 11,31 per mille.
Cugnome galizianu · ducumentatu dapoi u 1505
Da l'arabu múnya, «ciò chì si brama»,
à l'ortu chjosu d'un paese di Lugo.
Sta pagina ùn ti vende micca una pergamena. Hè ciò chì si pò pruvà nant'à u cugnome Almuiña, cù a fonte accantu à ogni cifra, è ciò chì ùn si pò pruvà, dettu dinù.
Capitulu I · A parolla
Guasi tutti i cugnomi anu persu u so significatu per istrada. Almuiña innò: ferma una parolla viva di u galizianu, è si trova in u dizziunariu di l'Academia. Quellu chì si chjama Almuiña si chjama, à lettera, «ortu».
almuíña, s. f.: Horta, xeralmente pequena e cerrada, na que adoita haber árbores froiteiras.
In corsu: «ortu, in generale chjucu è chjosu, duv'elli ci sò di solitu arburi da frutti». L'Academia stessa l'adopra in un esempiu chì sente l'estate: «Plantou uns pexegueiros na almuíña» —hà piantatu qualchì persicu in l'almuiña.
Ùn hè micca un ortu qualunque. Hè quellu chjosu, quellu accantu à a casa, quellu chì hà un muru o una sepe è arburi da frutti à l'internu. In a Galizia di u minifundiu, quella parcella era a dispensa di a famiglia è, spessu, l'unica cosa veramente soia in un mondu di terre tenute in foro, l'affittu longu galizianu.
U cugnome ùn nasce micca in Galizia. Nasce in arabu.
Ùn era micca un ortu di sussistenza. In al-Ándalus l'almunia era una tinuta à l'orlu di a cità chì facia duie cose à tempu: pruducia —arburi da frutti, vigna, ortaglia, cù u so sistema d'irrigazione è a so vasca— è servia da ritirata à l'aristucrazia è à a famiglia reale stessa, chì escia da a cità per ripusassi, andà à caccia è scrive versi mentre ch'ella survigliava a racolta.
Da quì u doppiu sensu di a parolla araba. Munya hè «ciò chì si brama» è dinù «l'ortu»: u locu duv'omu vole andà. Hè difficiule di truvà un cugnome cù una etimulugia più piacevule à purtà.
Quì ci vole à esse onesti, perchè hè a dumanda scomuda. A presenza andalusina in Galizia hè stata cortissima —appena qualchì decina d'anni di u seculu VIII— è a topunimia galiziana hà pochi arabismi. U più spartu di tutti hè aldea «paese» (da l'andalusinu aḍ-ḍáyʿa), cù più d'un centu di registrazioni; dopu venenu atalaia, albariza è pocu altru. Almuíña hè unu di sti pochi.
Ciò chì si pò affirmà cù sicurità hè da induve vene a parolla: u Toponomasticon Hispaniae, prughjettu universitariu di topunimia, dedica una scheda à l'etimu MÚNYA è arricoglie u galizianu almuíña à fiancu à u purtughese almuinha, à u castiglianu è aragonese almunia è à u catalanu almúnia, tutti cù u sensu di «tinuta agricula».
Ciò chì ùn si pò affirmà hè chì un andalusinu abbia piantatu a prima almuiña di Taboada. A cosa verusimile hè un prestitu lessicale agriculu: a parolla viaghja da u sudu à u nordu cù a cosa ch'ella nomina —una manera precisa di chjode è di piantà un ortu— per via di u latinu agriculu, di u rumanzu vicinu è di i documenti munastichi. Hè viaghjata a tecnica, è cun ella u nome.
Qualchì volta hè statu suggeritu un parintatu cù muíño («mulinu») per via di a rassumiglianza fonetica. Ùn tene: l'accezzione validata da a Real Academia Galega è da a lessicugrafia storica hè quella d'«ortu», è a catena da munya hè ducumentata in tutta a Penisula.
Da u listessu etimu arabu sò nati sei cugnomi, unu per lingua di a penisula. Messe accantu e cifre di u censu spagnolu, esce fora qualcosa chì nimu conta: a forma galiziana hè a più numerosa di tutte.
| Cugnome | Lingua o territoriu | Postu INE | 1u cugnome | 2u cugnome |
|---|---|---|---|---|
| ALMUIÑA | Galizianu | 12.687 | 282 | 268 |
| ALMUNIA | Castiglianu è aragonese | 13.604 | 257 | 348 |
| ARMUÑA | Castiglianu (Guadalajara) | 36.636 | 66 | 91 |
| ARMUNIA | Castiglianu (León) | 69.955 | 26 | 24 |
| ALMOINA | Catalanu è valenzianu | 74.389 | 24 | 13 |
| ALMOYNA | Catalanu, grafia antica | 76.928 | 23 | 9 |
INE, frequenze di cugnomi, censu à u 1u di ghjennaghju di u 2025. A currispundenza trà forme è lingue hè quella di a scheda di l'etimu MÚNYA di u Toponomasticon Hispaniae.
Almuiña vince à Almunia per 25 purtatori. Di tutta a discendenza rumanza di munya, quella chì hà tenutu megliu hè quella chì si n'hè andata à stà in u cantu u più piuvosu è u più luntanu di al-Ándalus.
Capitulu II · A terra
Guasi tutte e pagine chì parlanu di stu cugnome ripetenu ch'ellu ci hè quattru siti chjamati Almuiña. Avemu scaricatu u Nomenclátor de Galicia 2026 sanu —38.762 topunimi ufficiali— è l'avemu cercu noi stessi. Sò cinque.
Parroquia di Gondulfe (San Lourenzo)
Concello di Taboada
L'unicu di i cinque chì và senza articulu. È u concello cù a più forte densità di u cugnome in tutta a Galizia: 11,31 per mille.
Parroquia di Santo Acisclo do Valadouro (Santo Acisclo)
Concello di Foz
Iscrizzione nova: ùn era in u Nomenclátor di u 2003 è ci hè in quellu di u 2026. In A Mariña, à un passu da Galdo, duve dui Almuiña fanu causa in u 1722 è u 1776.
Parroquia di Arbo (Santa María)
Concello di Arbo
In riva à u Miño, in O Condado, terra di vigna è di lampreda. 8 purtatori oghje, 2,99 per mille.
Parroquia di Valeixe (Santa Cristina)
Concello di A Cañiza
In u core di A Paradanta. 8 purtatori, 1,57 per mille.
Parroquia di Salcedo (San Martiño)
Concello di Pontevedra
In u rurale di u concello stessu di Pontevedra, oghje guasi cità.
Ricerca senza cura di l'accenti nant'à e nove culonne di u Nomenclátor de Galicia 2026 (Xunta de Galicia, appruvatu u 30 di marzu di u 2026), scaricatu da u portale di dati aperti. Cinque currispundenze esatte, mancu una di più.
Quattru di i cinque sò A Almuíña, cù l'articulu, cum'omu nomina un locu chì si ricorda sempre d'esse statu una cosa: l'ortu. Quellu di Gondulfe, in Taboada, hè Almuíña è basta. Hà persu l'articulu, ciò chì accade à un nome cumunu quandu hè statu tantu tempu nome propiu. È si trova chì Taboada hè, è di gran lunga, u concello duv'ellu pesa u più u cugnome in tutta a Galizia.
In u schedariu, e culonne di u Nomenclátor di u 2003 sò viote per A Almuíña di Santo Acisclo do Valadouro: u locu ùn appare chè in a rivisione di u 2026. Vale à dì ch'ellu ci hè un sittu chjamatu Almuíña chì hè intrutu in a numenclatura ufficiale di a Galizia quist'annu stessu. U cugnome u più anzianu di u mondu chì inaugureghja un topunimu.
Incruciendu i topunimi cù a spartera di u cugnome è cù i documenti d'archiviu, a carta ùn hè più una macchja è diventa quattru comarcas —rughjoni— precise:
Guasi tutti i siti d'araldica danu per sicuru chì u lignaghju vene da una Torre da Almuíña in Santa Cristina de Valeixe (A Cañiza). Simu andati à verificà. Quella torre ùn ci hè in u catalogu di Patrimonio Galego, chì in quella parroquia arricoglie quattru beni è mancu unu hè una torre; ùn ci hè in a lista di pazos fatta da u Concello da Cañiza stessu; è ùn ci hè in a storiugrafia lucale di u Condado de Salvaterra.
A catena di e citazioni finisce sempre in u listessu locu: i García Carraffa è u barone di Cobos de Belchite, da quì à i siti cummerciali, è da quì in ogni parte. È quelle stesse fonti si cuntradicenu trà elle: un'altra versione mette a casa d'origine in Crecente è a dà per arruinata da i Sotomayor. U listessu accade cù un presuntu pazo di u lignaghju in Landrove: ùn appare in nisun catalogu.
È ci hè un casu duv'ellu ci vole à esse netti. A Casa Grande de Almuíña de Arbo ùn hè micca u pazo di l'Almuiña. Hè una casa in u locu chjamatu A Almuíña, è tutti i so pruprietarii ducumentati portanu un altru cugnome: Estévez de Puga y Méndez dapoi u 1665, dopu Vieytez, Rivera è Giráldez. I scudi ch'ella cunserva mostranu l'arme di Durán, Puga, Correa, Feixoo è Ribeiro. Mancu una hè quella di l'Almuiña. Chì una casa si trovi in A Almuíña ùn dice nunda di quellu chì l'hà tenuta, perchè almuíña hè una parolla cumuna: vole dì ortu.
Curiosamente, u focu chì tene daveru hè quellu chì nimu citava. Landrove, in Viveiro, appare ducumentatu trè volte in trè archivii diversi: dui studienti in Alcalá (1792 è 1803), a licenza d'imbarcu per Cuba di u 1829 è un prucessu di u 1832. Ùn ci hè torre, ma ci hè famiglia.
313 concellos cù a so geumetria reale. In oru, i cinque chì anu un locu chjamatu Almuiña; l'intensità di u culore misura quanti Almuiña ci sò per ogni mille abitanti secondu l'Instituto Galego de Estatística.
Caricamentu di a carta…
Tocca un concello per vede u so datu
Geumetria: limiti municipali ufficiali (georef-spain-municipio). Dati di u cugnome: IGE, spartera municipale à u 1u di ghjennaghju di u 2023, solu i concellos cù più di 5 purtatori.
Capitulu III · A traccia
L'Arquivo do Reino de Galicia guarda una ventina bella di prucessi cù un Almuiña dentru, da u 1505 à u 1786: foros, pagamenti di maravedís, eredità, un prete, un licenciado, duie donne chì agiscenu per drittu propiu. Ùn sò micca imprese. Sò propiu ciò chì a ghjente facia: cuntrastà per ciò ch'era soiu davanti à un nutaru. È hè per quessa chì sapemu ch'elli eranu culà.
Per assai tempu s'hè datu u 1603 cum'è a prima orma di u cugnome. Hè vera à mezu, è a mità chì manca cambia u seculu di partenza. Cercendu in u catalogu di l'archiviu cù a grafia muderna, Almuíña, prima di u 1603 ùn appare propiu nunda. Zeru registrazioni. Ma u cugnome ci hè prima: hè scrittu Almoiña, Almoíña, Almoina.
Rifatta a ricerca cù e grafie vechje, a traccia si ne và finu à u 1505 è escenu fora documenti chì ùn eranu in nisuna lista: u foro di A Franqueira à María de Almoiña, un prucessu trà trè Almoíña in u 1558, a vigna di Juan da Almoina in u 1577, u chiericu di u 1587, l'abitante di Banga di u 1596.
È ci n'hè unu chì lega tuttu inseme. In u 1630, Pedro de Almoíña face causa «sobre posesión de una heredad en el lugar de Almuíña, en la jurisdicción de Taboada» —per u pussessu d'una tinuta in u locu di Almuíña, in a ghjurisdizione di Taboada. U ligame trà a grafia antica è u topunimu ùn hè sta pagina à fallu: hè u catalogu stessu di l'archiviu, chì indiceghja quellu prucessu sottu à u descrittore geograficu Almuiña (lugar, San Lourenzo de Gondulfe, Taboada, Lugo).
Lezzione di metudu, è vale per qualsiasi cugnome: s'è tù cerchi u to cugnome cum'ellu si scrive oghje, ne trovi a mità. Nanzu chì l'ortugrafia si fissessi, ogni nutaru scrivia ciò ch'ellu sintia.
U 1u di maghju, u munasteru di Santa María da Franqueira dà in foro à María de Almoiña è à u so maritu —a pergamena hè sbiadita propiu culà è u catalogu a leghje cù dubbitu: «Estevo? de Parga?»— u casal da Rotea, in Santa María de Casteláns è Santa Mariña de Covelo, per duie fanegas di granu à l'annu. Fighjula u dettagliu: quella chì porta u cugnome hè ella.
Arquivo do Reino de Galicia · PLAN-4805Domingo de Almoíña, abitante di a terra di San Martiño, contru à Pedro de Almoíña, per i beni lasciati da Álvaro Lorenzo de Almoíña. Trè purtatori di u cugnome in un solu prucessu, mezu seculu prima di u primu «Almuíña».
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 20600-19Juan da Almoina contru à Melchor Fernández, per u fruttu d'una vigna. Unu di i dui documenti spuntati cercendu cù a grafia vechja è chì ùn figuravanu in nisuna lista precedente.
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 1147-68Vicente de Almoíña, chiericu, contru à u ghjudice apostolicu Domingo Ramos, in prutezzione di u pussessu di u benefiziu di San Cosme de Gondel. Forza eclesiastica: u chiericu dumanda à l'Audiencia, l'alta corte reale, di frenà u ghjudice di a Chjesa.
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 26813-5Sebastián de Almoina, abitante di Santa Baia de Banga. L'altra scuperta di a ricerca cù a grafia antica — è in Banga, propiu duve a genealugia mettia a nascita ducumentata di u 1720.
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 45520-3Alonso de Almuíña cù María de Prado, veduva, per un pagamentu di maravedís. Per anni hè statu tenutu per u documentu u più anzianu di u cugnome. Ciò ch'ellu hè daveru hè u più anzianu cù a grafia muderna: in l'archiviu, prima di sta data, ùn ci hè mancu un solu «Almuíña».
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 26115-69Pedro de Almoíña, curatore di i figlioli d'Alonso de Almoíña, contru à Inés de Fontao, «sobre posesión de una heredad en el lugar de Almuíña, en la jurisdicción de Taboada» —per u pussessu d'una tinuta in u locu di Almuíña, in a ghjurisdizione di Taboada. Ùn simu noi à dilla: l'archiviu l'indiceghja sottu à u descrittore Almuiña (lugar, San Lourenzo de Gondulfe, Taboada, Lugo). Cugnome è topunimu, ligati da u catalogu.
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 21708-7Domingo de Almoíña è i so fratelli contru à Juan González Herrero, per beni in a ghjurisdizione di Vigo.
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 24393-130Juan Andrés è Juan de Almuíña litiganu per i beni di María Fornelos, moglia di Lorenzo de Castro.
Arquivo do Reino de GaliciaPedro Almuíña è cunsorti, cù Felipe Rivera, in una esecuzione per maravedís.
Arquivo do Reino de GaliciaAntonio Almuíña, licenciado, davanti à a ghjustizia di Porriño per l'esecuzione di u testamentu di Domingo de Abeledo. U primu Almuiña cù studii chì appare per iscrittu.
Arquivo do Reino de GaliciaAntonio Almuiña Rivero, cura —prete di parrochja—, face causa contru à u Provisor di Santiago appellendusi à u foru eclesiasticu, a ghjurisdizione propia di u cleru.
Arquivo do Reino de GaliciaAndrés de Almuíña cù Victorio Rodríguez de Villarmeá, per un pagamentu di rendita.
Arquivo do Reino de GaliciaA nascita ducumentata a più anziana ritrovata da a ricerca genealogica: una persona di u cugnome nata in Banga, O Carballiño (Ourense).
L'abitanti di Negradas contru à Pedro de Almuiña è Salvador Morales, per a residencia —u cuntrollu di fine di càrica— pigliata in a ghjurisdizione di Galdo, parroquia di Viveiro. Hè a prima prova di u focu di A Mariña.
Arquivo do Reino de GaliciaLuis Félix de Almuíña è cunsorti, in a spartera di i beni di María de Veneizdes.
Arquivo do Reino de GaliciaPedro Antonio de Almuíña, pagamentu di rendita in a ghjurisdizione di Taboada: a listessa rughjone duv'ellu si trova u topunimu senza articulu è duve u cugnome ferma oghje u più densu.
Arquivo do Reino de GaliciaFeliciana de Almuíña, in pussessu di i beni di Juan de Almuíña è María de Pazos. Una donna cù u cugnome, chì agisce per drittu propiu davanti à a ghjustizia.
Arquivo do Reino de GaliciaPedro de Almuíña, per un pagamentu di maravedís. Un documentu di più di a seria di u seculu XVIII, ritrovu rifacendu a ricerca.
Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 13208-93Antonio Almuíña cù Nicolás Francisco Pernas, per i beni restanti di Dominga Vizoso.
Arquivo do Reino de GaliciaAntonio Almuíña y Barata, riscattu in a vendita d'una casa, d'un locu è di beni in a parrochja di Galdo, partitu di San Miguel de Souto. Siconda prova di u focu di A Mariña, mezu seculu dopu à a prima.
Arquivo do Reino de GaliciaJosé Almuíña, attu ordinariu per u pussessu di Estrar de Tojo. Cun ellu si chjude a seria di prucessi di l'Arquivo do Reino de Galicia, vintunu in tuttu trà u 1505 è u 1786. Da quì a traccia cuntinueghja, ma in altri archivii.
Arquivo do Reino de GaliciaDuie certificazioni di studii di l'Universidad de Alcalá, in fascicoli cunsecutivi, di dui abitanti di San Xiao de Landrove (Viveiro): Nicolás Almoyna (1792–1804) è Antonio Almuina Barata (1803–1805). U secondu cugnome, Barata, hè u listessu di l'Almuiña chì in u 1776 facia causa per una casa in Galdo.
Archivo Histórico Nacional · UNIVERSIDADES,436,Exp.152 y 153Antonio Francisco Almoyna, abitante di San Xiao de Landrove (Viveiro), maritatu cù Teresa Cadórniga y Boado, dumanda licenza d'imbarcu perchè u so figliolu passi in Cuba. Hè u primu documentu americanu ritrovu di u cugnome, è chjude un bucu chì sta pagina ricunniscia d'avè. Ch'ella sia a listessa famiglia u prova un altru prucessu, di u 1832, duve l'Arquivo do Reino de Galicia u chjama «Antonio Francisco Almuíña, marido de Teresa Cadórniga».
Archivo General de Indias · ULTRAMAR,353,N.25L'emigrazione versu Cuba, l'Argentina è u Venezuela viota a Galizia per un seculu. Avà quella storia hà almenu un nome è una data: a licenza di u 1829 di a casa di Landrove.
Celso Almuiña Fernández, in Garabelos, parroquia di Mariz, Chantada — in pienu focu lucense di u cugnome. Diventerà prufessore ordinariu in Valladolid.
Carlos Almuíña Díaz, in Santiago de Compostela.
Jesús Vázquez Almuíña, «Sito». Merre, conselleiro è presidente di u portu di Vigo.
U Padre Crespo arricoglie l'arme di u cugnome in Blasones y Linajes de Galicia (Ed. Boreal, t. II, p. 58). Hè u testu chì hè disegnatu in sta pagina.
Vázquez Almuíña piglia a Consellería de Sanidade (2015–2020) è li tocca à gestisce a pandemia.
«Sito» Vázquez Almuíña ripiglia a merria di Baiona cù maiurità assuluta.
U Nomenclátor de Galicia integra A Almuíña di Foz, è u censu di l'INE cunferma chì u cugnome hà persu purtatori. U listessu annu ch'ellu guadagna un locu, perde ghjente.
U 1505 hè u documentu u più anzianu ritrovu, micca a data di nascita di u cugnome: un cugnome topunimicu esiste assai prima chì qualchissia u scrivi. Ogni data di sta lista porta a so segnatura, cusì chì ognunu possa dumandà u fascicolu è verificà. È s'ellu esce qualcosa di più anzianu, serà messu quì cù a so segnatura dinù.
Capitulu IV · L'arme
Guasi tuttu ciò chì circuleghja in internet cù u nome di «scudu Almuiña» hè una illustrazione generica cacciata da un mudellu. Quì hè u listessu blasone —u listessu, senza cambiacci una virgula— risoltu cinque volte, ogni volta cum'ellu l'averia risoltu un mistieru diversu: l'illuminatore d'un libru d'arme, u scultore in legnu d'una casa d'hidalgos, l'incisore d'un armuriale stampatu, u scarpellinu d'una facciata è a stamperia d'un fogliu chì hè invechjatu in un archiviu.
U listessu paragrafu di Crespo, risoltu cinque volte. Mancu una hè più «vera» chè l'altre: un blasone hè un testu, è ogni mistieru è ogni supportu l'anu risoltu à modu soiu. Sceglie quì sottu quella chì tù voli vede.
1 / 5
Smalti piatti, oru brunitu è prufilu neru, cum'è a lamina d'un libru d'arme illuminatu.
Tocca a lamina per vedela à pienu screnu. U video hà u sonu: u poi caccià cù l'altuparlante.
Tutte cinque sò ricreazioni fatte per sta pagina, micca peze storiche: ùn si cunnosce nè petra armuriata nè incisione antica di stu cugnome. Ciò chì hè storicu hè u testu di u blasone, è hè u listessu in tutte cinque. U SVG di a prima hè un tracciatu vettoriale: s'ingrandisce à ogni dimensione senza perde un filu.
U fondu. L'oru hè u più nobile di i dui metalli araldichi; in i trattati li si accumpagnanu a nubiltà è a generusità, ancu s'ellu, in pratica, hè statu spessu sceltu perchè face cuntrastu cù tuttu.
«Murata» vole dì chì e ghjunte trà e petre squatrate sò marcate; «prufilata», ch'ella hè cuntornata di neru. Ùn hè un ornamentu di u disegnatore: s'elle mancanu, u disegnu ùn rispetta u blasone.
A torre ùn galleghja micca: si posa nant'à un munticellu verde. Hè u terrenu, a terra precisa. In un cugnome chì vole dì «ortu», hà a so grazia chì l'unica cosa vegetale di u scudu sia propiu u terrenu.
Una figura umana sana, à cavallu è chì mena a spada. Hè una di e peze e più rare chì si possanu truvà nant'à un scudu ispanicu: u solitu sò leoni, castelli, bande è cunchiglie. Un cavalcadore armatu hè un blasone chì vole cuntà qualcosa.
È a siconda rarità, in a parte a più alta è a più visibile. A balestra hè arma di villanu è di precisione, micca di cavalieru: costa pocu à furmà un balestreru è passa à traversu à una armatura. Ch'elle sianu trè, in capu, sopra à u cavalieru, dice più di stu scudu chè tuttu u restu inseme.
In a tradizione ispanica l'arme appartenenu à un lignaghju è à una casa precisi, micca à tutti quelli chì spartenu un cugnome. Ùn esiste micca «u scudu di l'Almuiña» in u sensu ch'ellu tucchessi di drittu à chiunque si chjami cusì. Quellu chì ti vende u cuntrariu, cù u to scudu incorniciatu è una pergamena, ti vende un ornamentu.
Ciò chì esiste, è hè ciò chì tù vedi quì, hè un blasone assuciatu à u cugnome in l'opere di riferenza: u Padre Crespo u publicheghja in u 1997 in Blasones y Linajes de Galicia, è appare dinù in a tradizione di u Blasonario de la Consanguinidad Ibérica. Quessu hè un datu bibliugraficu verificabile, è cum'è tale hè presentatu.
In altre parolle: stu scudu hè patrimoniu culturale di u cugnome, è merita d'esse ben disegnatu. Ma ùn hè micca un titulu, è sta pagina ùn ti diciarà ch'ellu u sia.
Capitulu V · I numeri
Quì ùn ci hè cifra copiata da un altru situ. Hè statu scaricatu u schedariu di frequenze di l'INE —14,8 MB, 86.512 cugnomi, censu à u 1u di ghjennaghju di u 2025— è cuntatu. Una cosa da sapè nanzu tuttu: in Spagna ognunu porta dui cugnomi, u primu di u babbu è u secondu di a mamma, è a statistica conta ogni pusizione à parte.
Guasi tutte e pagine nant'à stu cugnome danu sempre u postu 11.743 è 294 purtatori. Sò cifre d'una edizione precedente di l'INE. Cù u censu à u 1u di ghjennaghju di u 2025 u cugnome hè falatu à u postu 12.687 è hà persu 12 purtatori di primu cugnome è 35 di secondu. Ùn hè una tragedia: hè ciò chì accade à un cugnome rurale in una rughjone chì invechja. Ma hè u datu, è quì si dice.
| Cuncettu | Cifra chì circuleghja | Censu 1-I-2025 | Variazione |
|---|---|---|---|
| Postu INE | 11.743 | 12.687 | −944 |
| 1u cugnome | 294 | 282 | −12 |
| 2u cugnome | 303 | 268 | −35 |
Iè, ma senza esagerà, chì hè ciò chì face tuttu u mondu. L'INE publicheghja 86.512 cugnomi —tutti quelli chì anu 20 purtatori o più—. Almuiña hè u 12.687. Quessa u lascia in u 14,7 % u più frequente: ci sò 73.825 cugnomi publicati più rari chè u toiu.
Dettu in persone: nant'à ogni milione di Spagnoli, sei portanu Almuiña cum'è primu cugnome. È per ogni Almuiña ci sò 5.131 García.
In u censu ci hè una manata di cugnomi cù esattamente 282 purtatori di primu cugnome, i stessi chè Almuiña. Trà elli, dui chì dicenu qualcosa:
IRIBARNE · MINGOTE · GUADALAJARA · IRAZOLA · CARABAÑO · XANDRI · PUERTES · DELFÍN · BUJEDO · RIOLOBOS · ABADAL · CUADRAT · SALARICH · PIEDROLA
Ci sò in Spagna tanti Almuiña quantu Iribarne —u secondu cugnome di Fraga— è tanti quantu Mingote.
Persone cù Almuiña cum'è primu cugnome secondu a so pruvincia di nascita (INE). Per cumunità: Galizia 250, Catalogna 6, Andalusia 5. Fora di a Galizia ùn ci hè chè traccia d'emigrazione interna.
Vigo hà u numeru u più grande —113— ma hè una cità di 300.000 abitanti: culà u cugnome hè diluitu. Duv'ellu pesa daveru hè in Taboada, cù 11,31 per mille: unu nant'à 88 abitanti.
| Concello | Pruvincia | Purtatori | ‰ abitanti |
|---|---|---|---|
| Vigo | Pontevedra | 113 | 0,38 |
| Taboada | Lugo | 30 | 11,31 |
| Ribadavia | Ourense | 28 | 5,62 |
| Chantada | Lugo | 22 | 2,75 |
| Lugo | Lugo | 19 | 0,19 |
| Antas de Ulla | Lugo | 16 | 8,48 |
| Pontevedra | Pontevedra | 14 | 0,17 |
| Baiona | Pontevedra | 13 | 1,04 |
| Santiago de Compostela | A Coruña | 13 | 0,13 |
| A Coruña | A Coruña | 12 | 0,05 |
| Ourense | Ourense | 12 | 0,12 |
| Monterroso | Lugo | 12 | 3,34 |
| Gondomar | Pontevedra | 9 | 0,60 |
| O Carballiño | Ourense | 9 | 0,64 |
| Arbo | Pontevedra | 8 | 2,99 |
| A Cañiza | Pontevedra | 8 | 1,57 |
| Ponteareas | Pontevedra | 8 | 0,35 |
| Ames | A Coruña | 7 | 0,22 |
| Cerdedo-Cotobade | Pontevedra | 7 | 1,23 |
| Crecente | Pontevedra | 6 | 2,98 |
IGE, spartera municipale di cugnomi à u 1u di ghjennaghju di u 2023, somma di primu è secondu cugnome; solu i concellos cù più di 5 purtatori. Totale in Galizia: 436, contru à i 481 chì cuntava u censu di l'ILG–USC in u 2001.
Capitulu VI · U mondu
Trà a mità di u seculu XIX è a mità di u XX, a Galizia s'hè viutata versu l'America. L'Almuiña sò cullati nant'à i stessi battelli chè tutti l'altri. Oghje u cugnome hè in sette paesi è trè cuntinenti.
Base mundiale di cugnomi apellidos.de (2026). Per cuntinenti: Europa 271, America di u Sudu 84, America di u Nordu è Centrale 19. E cifre mundiali è quelle spagnole venenu da fonti è anni diversi: hè per quessa ch'elle ùn cuncordanu quandu si sommanu, è hè per quessa ch'elle sò date à parte.
Attenti à sta carta: sò i paesi duv'ellu u cugnome hè ducumentatu in e basi cunsultate, micca tutti quelli duv'ellu ci hè Almuiña. Un cugnome di cinquecentu persone passa sottu à u limitu di guasi ogni statistica: pò esse ch'ellu ci sia Almuiña in Cile, in Messicu, in Uruguay, in Svizzera o in Australia senza chì nisuna base u ricoglia. Ciò chì si pò affirmà hè u cuntrariu: fora di a Galizia è di l'emigrazione galiziana ùn ci hè origine di u cugnome in nisuna parte. Ogni Almuiña di u mondu esce da u listessu ortu.
A casa. U 72 % di l'Almuiña di u mondu sò sempre quì, è guasi tutti in Galizia.
A siconda casa di u cugnome, senza paragone. U grossu campa in a pruvincia di Buenos Aires, figliolu di l'emigrazione di a fine di u seculu XIX è di l'iniziu di u XX. Da culà hè escita a scultrice Susana Almuiña.
A prima grande destinazione di u galizianu transoceanicu: l'isula di a minnanna di mezza Galizia. A chjuca culunia Almuiña vene da quelli vapori trà Vigo è L'Avana.
Destinazione classica di l'emigrante galizianu di u seculu XX, ligata à u cummerciu è à l'istmu.
À a mità di u seculu XX, u Venezuela hè statu l'«ottavu concello» di a Galizia. L'emigrazione di dopu guerra hà purtatu u cugnome in Caracas.
Presenza minima. Culà a eñe si perde per istrada è u cugnome appare guasi sempre cum'è Almuina.
Un solu purtatore registratu. A fruntiera europea di u cugnome.
Finu à pocu fà sta pagina ricunniscia di ùn avè mancu un documentu americanu di u cugnome. Avà l'hà. In l'Archivo General de Indias, trà i fascicoli di licenze d'imbarcu per Cuba, ci n'hè unu di u 22 d'aprile di u 1829: Antonio Francisco Almoyna, di San Xiao de Landrove (Viveiro), maritatu cù Teresa Cadórniga y Boado, dumanda licenza perchè u so figliolu passi in l'isula. Ciò chì u rende tondu hè ch'ellu si pò pruvà ch'ella hè a listessa famiglia: trè anni dopu, in u 1832, l'Arquivo do Reino de Galicia u chjama «Antonio Francisco Almuíña, marido de Teresa Cadórniga». Dui archivii, duie grafie, una sola casa. Ùn sò sempre micca spuntate liste cumplete di passageri, è quessa ferma da fà.
Capitulu VII · I nomi
Un cugnome di 545 persone ùn dà micca per una enciclupedia. Dà per questu: un prufessore d'università, un architettu, un medicu chì hè finitu conselleiro, una economista chì s'hè fatta scultore à cinquant'anni, un merre, un funziunariu di u Lugo isabellinu, un maestru d'ascia prucessatu in u 1936 è assoltu, è un alfabetizatore cubanu mortu à trentasei anni. Basta cusì.
Storia
Garabelos (Mariz, Chantada), 1943
Storicu, natu in u core di u focu lucense di u cugnome. Prufessore ordinariu di Storia Cuntempuranea di l'Universidad de Valladolid, oghje emeritu, è accademicu currispundente di a Real Academia de la Historia per Simancas dapoi u 1998. A so tesa, La prensa vallisoletana durante el siglo XIX (1808-1894), publicata in u 1977 in dui volumi è più di mille seicentu pagine, ferma un riferimentu in storia di a stampa spagnola.
Architettura
Santiago de Compostela, 1946
Architettu. Hà presiedutu a delegazione di Santiago di u Colexio Oficial de Arquitectos de Galicia (1999–2007). Hà firmatu, cù Rafael Baltar è José Antonio Bartolomé, u palazzu di i tribunali di Santiago (1993–1995) è l'ingrandimentu di a Facultà di Scienze Pulitiche. Hà scrittu Debuxo Técnico COU (1983).
Medicina è pulitica
Baiona, 1962
Medicu di l'USC. Merre di Baiona (2004–2015 è torna dapoi u 2023), conselleiro de Sanidade di a Xunta (2015–2020) durante a pandemia, presidente di l'Auturità Portuale di Vigo (2020–2023) è deputatu à u Parlamentu di a Galizia.
Arte · diaspora
Buenos Aires → Virginia (EE. UU.)
Scultrice è pittrice. Hà pigliatu a licenza in Ecunumia in Buenos Aires è hà travagliatu trent'anni à u Fondu Munetariu Internaziunale nanzu di rifassi artista: MFA di a Virginia Commonwealth University (2009), prufessora aghjunta culà è mostre in Washington, Richmond è Baltimore. U ramu argentinu di u cugnome, cù opera.
Pulitica lucale
Baiona
Cuginu di Jesús Vázquez Almuíña, hà pigliatu u cambiu à a merria di Baiona trà u 2015 è u 2023. Trà i dui, u cugnome hè statu guasi vint'anni di seguitu à u capu di u concello.
Cuba · diaspora
La Habana, 1941 – Isla de Pinos, 1977
Alfabetizatore durante a Campaña de Alfabetización, a campagna cubana d'alfabetizazione, è dopu quadru puliticu: membru di u Buró Naziunale di l'Unión de Jóvenes Comunistas dapoi u 1966 è primu sicritariu di u cumitatu regiunale di u partitu in Isla de Pinos. Hè mortu à 36 anni in un incidente di strada vultendu da una missione di travagliu. A so scheda hè in EcuRed; cù un cugnome cusì raru, guasi sicuramente discende da l'emigrazione galiziana in Cuba.
Amministrazione
Lugo, 1848
L'8 d'ottobre di u 1848 a Gaceta de Madrid publicheghja e so numine: «D. Antonio Almuiña, individuo de la comisión de examen de cuentas atrasadas de Lugo con 5000 rs., oficial tercero segundo del gobierno político de Lugo con 7000». Un Almuiña funziunariu in u Lugo isabellinu, cù nome, càrica è paga, in u bullettinu ufficiale di u Statu.
Guerra civile
Crecente → Gondomar, 1936
Falegnamu, natu in Crecente è abitante di Gondomar. À 21 anni hè statu ghjudicatu in Vigo per «auxilio á rebelión». A causa hè finita in archiviazione pruvisoria: ùn hè statu cundannatu. Hè u solu Almuiña chì figureghja in a base di dati di vittime di u prughjettu interuniversitariu Nomes e Voces.
È tù?
A lista ferma aperta
S'è tù hai trovu un documentu, una foto, una traccia, informazione nova o un errore in sta pagina: contalu. Si leghje tuttu.
ScriveCapitulu VIII · U quadernu
Cerca «Almuíña» in u catalogu di l'Arquivo do Reino de Galicia è limiteghja a data à prima di u 1603: ùn esce nunda. U cugnome esistia; era scrittu Almoiña. Cambià a grafia porta a traccia guasi un seculu più in daretu.
In u documentu u più anzianu, u foro di u 1505, quella chì porta u cugnome hè María de Almoiña. U so maritu si chjamava altrimente —a pergamena hè sbiadita è u catalogu leghje «Estevo? de Parga?»—. U cugnome intra in a storia per linea di donna.
Quattru di i cinque lochi sò A Almuíña. Quellu di Taboada hè Almuíña è basta. Perde l'articulu hè ciò chì accade à un nome cumunu chì hè statu nome propiu per seculi.
A Almuíña di Santo Acisclo do Valadouro, in Foz, ùn figurava in u Nomenclátor di u 2003. Hè intruta in quellu di u 2026. Ci hè un locu chjamatu Almuíña chì hè ufficialmente più ghjovanu di stu seculu.
Di e sei forme rumanze di l'arabu munya, a galiziana hè quella chì hà più purtatori in Spagna: 282 contru à i 257 d'Almunia. A versione a più periferica hè risultata a più resistente.
In u censu di u 2025 ci sò esattamente 282 Almuiña di primu cugnome. I stessi chè Iribarne, è i stessi chè Mingote.
In Taboada (Lugo) ci sò 11,31 Almuiña per ogni mille abitanti. Hè a più forte densità di a Galizia: in quellu concello, unu nant'à 88 abitanti porta u cugnome.
Cinque persone in Spagna u portanu duie volte, di babbu è di mamma. Cù 545 purtatori sparti per tuttu u paese, ch'elli si sianu scontri cinque volte ùn hè poca cosa.
Stu situ campa in almuiña.com, ma di dentru internet u chjama xn--almuia-0wa.com. Hè u Punycode: u sistema chì permette di mette una eñe in un duminiu traducendula in caratteri chì i servori di u mondu sanu capisce.
A balestra hè una figura rarissima in araldica ispanica, è pocu cavalleresca: era l'arma chì permettia à un villanu di stende un nobile à ducentu passi. Nant'à stu scudu ci ne sò trè, è stanu sopra à u cavalieru.
Trà l'edizione precedente di l'INE è u censu di u 2025, u cugnome hà persu 12 purtatori di primu cugnome è 35 di secondu, è hè falatu di 944 posti in a classifica. I cugnomi rurali invechjanu inseme cù e so rughjoni.
Capitulu IX · E fonti
Tuttu ciò chì hè quassù hà un locu da induv'ellu vene. Queste sò e fonti, è dopu, i conti chì ùn cuncordanu è perchè.
Capitulu X · Tù
S'è tù hai trovu un documentu, una foto, una traccia, informazione nova o un errore in sta pagina: contalu. Si leghje tuttu.
Daretu à sta pagina
Carlos José Almuiña Jiménez
S'è tù preferisci scrive direttamente, senza formulariu: contact@norbilandia.com